Dimineți sau seri

Momente? Clipe? Eternitate? Nu mai țin minte când m-am pierdut. Mi-am pierdut rațiunea, gândirea, sentimentele, sufletul.
Acum, un rece de Octombrie se lăsa peste pieptul gol și pustiu.
Mi-am pierdut dorințele și nu cunosc ce este bine sau rău, corect sau greșit.
Vreau să rămân, dar vreau să plec. Vreau să iubesc și nu vreau – nu țin minte cum e să simt. Vreau un ceai, dar vreau o cafea; vreau o țigară de tabac și vreau o țigară de marijuană. Vreau oblivion sau voidul cosmic.
Un vânt apăsător de octombrie îmi risipește privirea. Nu mai am lacrimi, mă mir dacă mai am picături de ploaie sub pleoape care se cer spre libertate de fiecare dată când simțeam și tremuram în simțire.
Nu mai țin minte cum e să fiu o ființă, o existență trecătoare sau o energie cosmică.
Cunosc totul, dar cunosc nimic.
Respirația cunoaște doar praf de alte suflete, gânduri suspecte ale altor neființe. Le inspir, apoi le expir – nimic nu se schimbă.
Goală, așa de goală și pierdută în negru, strigăte și nimic.
Nu m-am regasit.
Este o eternitate.

cu drag,
i.i.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s